Un cocoş se plimba ţanţoş printr-o grădina, săpând cu ciocul, pe alocuri, în căutarea unor seminţe mai de soi. La un moment dat, privirile i-au fost atrase de o perla strălucitoare, îngropată pe jumătate în pământ.Fără nici o ezitare, cocoşul a ţâşnit către ceea ce părea o boabă cu un gust nemaicunoscut, a scurmat în ţărână cu ghearele-i ascuţite şi a prins hulpav în cioc micuţa sfera. Abia atunci şi-a dat seama că acel bob nu era unul de orez, aşa că l-a scuipat degrabă pe pământ.
Chiar în momentul când voia să se îndepărteze, plin de dezamăgire, perla a strigat după el :
- Eu sunt o piatră nepreţuită, scăpată din greşeală dintr-un colier minunat. Nicăieri nu ai putea găsi o perla asemeni mie, căci nu pot fi întâlnită în orice ocean din lumea asta. În lume există miliarde de fire de nisip pentru fiecare seamăn al meu. Mare noroc ai avut că m-am aflat în calea ta.
-Dacă m-ai privi cu atenţie şi cu pricepere, ai putea descoperi cât de frumoasă şi valoroasă sunt.
Cocoşul i-a mai aruncat o privire înainte de a pleca şi a cârâit cu dispreţ:
- Aşa nepreţuită cum te crezi, te-aş schimba într-o clipită pe o boabă de orez.
Povestire dupa Parvin E'tesami
.
Frumoasa poveste :) Cu zâmbetul pe buze,pentru un start bun în noua saptamâna!
RăspundețiȘtergereCocosul tot cocos! Mandru si fudul. O zi buna!
RăspundețiȘtergereHmmmmm! Interesantă poveste! :)
RăspundețiȘtergerepentru Meloman pentru o zi, am pregatit postarea: http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2015/05/harlemul-spaniol.html.
RăspundețiȘtergere